I’m wide awake.

S-a cam terminat septembrie.Trebuie sa ne trezim sau cel putin sa ma trezesc.A fost linistitor visul.Plin de ape adanci si negre,de locuri parca ruginite din copilarie,de dealuri si paduri,de aer curat de munte,de dimineti fara soare,dar fericite.Plin de zambetele jucause ale copiilor,plin de cuvinte,de prieteni vechi,de locuri noi ce nu stii daca le vei mai vedea vreodata.

E frumos septembrie.Cateodata nu ai vrea sa se termine.Te tine in viata doar speranta ca in decembrie va ninge.

As manca niste nuci verzi.Din alea din cauza carora te murdaresti pe maini.Ah ce as manca niste nuci verzi…

Cinci.

Pentru mine totul se naste si moare in ochii mei.Daca nu as putea vedea,totul s-ar limita la sunete.Daca nici nu as vedea,nici nu as auzi,totul ar fi suflet.Cuvintele mele ar fi poarta voastra spre sufletul meu.V-as putea atinge cu mana,as sti ca existati,as sti ca sunt si eu acolo.Inainte va fi prea tarziu….

As vrea sa cred ca putem alege,dar  multe lucruri ma contrazic cu indarjire.Ne-am nascut pentru ceva.Sau pentru cineva.Am facut lucruri de care nu suntem constienti.Am schimbat vieti din vorbe.Nu stim.Mai bine.Daca fiecare zambet ne este calculat cu aceeasi precizie cu care noi punem in fiecare seara capul pe perna?

Acum,ca suntem aici,trebuie sa ne ducem zambetele pana la capat.Nu stiu cate am avut pana acum.Am fost intotdeauna prea ocupata sa le numar.Nici de acum n-am sa le numar caci intotdeauna mi-a fost frica de numere.De cele mai multe ori,numerele nu dau gres.

Cand se sparge un glob de cristal simti cum un mic ciob iti lasa o urma pe inima.Nu e o urma groasa,dar parca ti-ai pus toate sperantele in acel glob si el a esuat.Ce fragili suntem!Cate cioburi pe podea atatea vise zdruncinate.Putine.Prea putine.

Natura noastra!

As vrea sa rezum totul la specii.Intr-o parte barbatii,intr-o parte femeile.Delimitam apoi strict trasaturile fiecarei specii si gata,etichetam pe fiecare dupa bunul plac.Lucrurile nu stau chiar asa.E adevarat ca sunt caracteristici specifice barbatilor,si respectiv femeilor,dar asta in proportie de 15-20 %.Ce ne facem cu restul? Celelalte caracteristici tin de temperament,caracter si aptitudini.Femeile nu plang pentru ca sunt femei,barbatii nu joaca fotbal pentru ca sunt barbati.

Hai sa nu mai generalizam cand vine vorba de oameni pentru ca situatia sta cam asa:nu exista doi oameni cu aceeasi amprenta,nu exista doi oameni cu aceeasi personalitate.Si atunci?

Simtim nevoia de a-i judeca pe altii pentru a ne ridica in proprii nostri ochi.Poate era mai bine cand nu exista exprimarea asta libera:nu ne certam ca la usa cortului,nu era tziganeala asta ingrozitoare.Nu mai suntem oameni dragii mei.Usor,usor ne castigam statutul de animale.Fiecare e intr-o lupta continua cu cei din jur,fiecare se lupta pentru un loc fruntas,punem totul la bataie,nu lasam nimic sa ne opreasca din furia asta nebuna.

Nu exista femei proaste,nu exista barbati prosti.Exista moduri diferite de a gandi.Doar pentru ca nu vedem lucrurile la fel nu inseamna ca eu sunt mai prost ca tine sau tu esti mai prost ca mine.Nu trebuie sa ma accepti,nu trebuie sa vb cu mine.De ce vrem ca altii sa ne demonstreze prin cuvinte anumite lucruri nu inteleg.Unele cuvinte pier.Pe unele nici nu le aud cand ies din gura ta.

Tac.Nu pentru ca nu am ce sa iti spun.Tac.Pentru ca te respect,chiar daca nu gandim la fel.

Greutati.

De ce vedem iubirea ca fiind un sentiment dintre doua persoane de sex opus?Trebuie sa recunoastem ca de multe ori,in mintea noastra,cam la asta se rezuma.

Pai sa vezi,dragul meu balon spart,ca nu asa stau lucrurile.

Nu trebuie sa ai o relatie bolnava(din aia care te distruge psihic) ca sa simti ca iubesti.Si daca nu te certi niciodata ce?Asta nu inseamna ca nu va iubiti,asta inseamna ca sunteti doua persoane mature,care nu ar lasa o lingura,o floare care nu vine la timp sau o convorbire telefonica sa fractureze o poveste frumoasa,pe care multi habar nu au sa o traiasca.

Dar asta nu e tot.Oamenii aia care se afla langa tine,pe care ii numesti prieteni,nu ii iubesti?Daca nu ai renuntat niciodata la ceva pentru ei,daca nu le-ai cumparat cate un mic cadou “from time to time”,daca nu le-ai spus “for no reason” ca ii iubesti,daca nu i-ai ajutat la teste si examene cu orice risc,daca nu le spui adevarul,da,e posibil sa nu ii iubesti si ar trebui sa te gandesti de ce ii mai tii langa tine si de ce ii amagesti ca le esti prieten cand de fapt lucrurile stau altfel.Imbratiseaza-i cand incep sa planga,nu le spune cuvinte care se vor pierde pana la urechea lor.

Si pasiunile tale?Pe ele nu le iubesti din tot sufletul?Cand vine vorba de ele nu simti ca nu ai nevoie de nimic altceva?Nu te fac sa simti ca traiesti?

Si animalutele pe care le intalnesti pe strada sau pe care le ai acasa? Si filmele pe care le-ai vazut de zeci de ori? Si melodiile pe care le asculti zi de zi? Si oamenii care te fac sa zambesti?

Nu te mai amagi.Nu traiesti intr-o gaura neagra!Nu te mai trezi intrebandu-te ce e iubirea,trezeste-te si ia-o de mana!Problemele tale nu sunt existentiale,ele nu sunt nici probleme,sunt modalitati de a te face sa uiti ca maine poti sa mori si sa nu fi trait niciodata un moment care sa treaca peste timp.Tu traiesti astazi,intr-o lume materiala,plina de rautati si ganduri negre,plina de “probleme” si capricii;eu traiesc ieri,intr-o lume plina de imagini si cuvinte,de amintiri ce reusesc sa dainuiasca pana astazi;si traiesc maine,pentru toate zambetele mele ce vor urma…